Comisia a notat – într-un document privind strategia în domeniul extinderii publicat miercuri – că valurile anterioare de extindere au provocat „presiuni în domeniul migrării asupra UE”. Promițând să realizeze un nou studiu de impact asupra acestei probleme, Comisia a adăugat că „eventuala necesitate și natura restricțiilor tranzitorii și/sau un mecanism de protecție în domeniul liberei circulații a forței de muncă vor fi abordate în cursul negocierilor de aderare, în cadrul viitorului (proces de) extindere”.
Potrivit reglementărilor aflate în vigoare în prezent, statele membre actuale pot impune „restricții tranzitorii” de până la șapte ani, înainte ca cetățenii noilor state membre să se bucure de drepturi depline în cadrul UE și să-și poată căuta locuri de muncă pe teritoriul Uniunii.
Însă Marea Britanie s-a plâns că acest lucru nu este suficient pentru a opri numărul excesiv de mare de persoane care se mută din țările membre mai sărace din Europa de Est în țări membre mai bogate din Europa de Vest. Cu toate acestea, anularea în ianuarie a restricțiilor impuse României și Bulgariei nu a condus la un aflux de imigranți, în pofida isteriei create de tabloide pe această temă.
Însă, asupra premierului britanic David Cameron se exercită în continuare presiuni, să înăsprească condițiile de imigrare, din cauza ascensiunii partidului xenofob și eurosceptic Ukip, înaintea alegerilor de anul viitor și unui referendum asupra rămânerii Marii Britanii în UE, preconizat la orizontul lui 2017, în cazul în care conservatorii obțin victoria în alegerile din 2015.
Într-un articol publicat în nooiembrie în The Financial Times (FT), Cameron sublinia că ideea este limitarea libertății de circulație până când noii membri ating „un anumit venit sau nivel economic pe cap de locuitor”. A doua idee pe care o anunța era impunerea unei „cote”, în cazul în care numărul imigranților dintr-o anumită țară depășește un număr convenit pentru un anumit an.
David Liddington, ministrul britanic pentru Afaceri Europene, a salutat noua inițiativă, declarându-se „mulțumit (de faptul că) Comisia a acceptat-o”. El a apreciat că aceasta este o dovadă a faptului că vocea Marii Britanii contează în continuare la Bruxelles, în pofida intenției sale de a organiza un referendum asupra apartenenței la Uniune. „Este o nouă dovadă că cooperăm cu partenerii pentru a modela dezbaterea despre viitorul Europei”, a apreciat el.
Londra este unul dintre puținii susținători, din rândul statelor membre „vechi”, ai continuării extinderii UE. Ea apreciază că Turcia, o țară cu 75 de milioane de locuitori aflată într-o puternică perioadă de creștere, este necesar să adere cândva la blocul european, din motive „strategice”.
Un diplomat britanic a declarat pentru EUObserver că schimbarea UE este necesară pentru a „menține încrederea” în extindere în rândul britanicilor. El a notat totodată că fiecare stat membru al Uniunii deține un potențial vot de veto în privința pașilor individuali în cadrul procesului de extindere, ca deschiderea sau închiderea „capitolelor” care reglementează domeniul muncii, în cadrul negocierilor de aderare.